vineri, 30 mai 2014

Despre Discret Trail:

Unitatea de invatare din terapia ABA se numeste Discret Trail si are 3 componete principale:
1.       SD (Stimul Discriminativ, adica cerinta),
2.        R (Raspunsul copilului),
3.        C (Consecinta la comportamentul respectiv) ;


Caracteristicile unui SD:

- trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;

- este cerinta, fara adaugiri in plus (numele copilului, „uita-te la mine!”, „fii atent!”) ;

- se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;

- poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari;

- se da la fel de catre toti cei implicati in program.



Caracteristicile unui raspuns R:

- raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5 sec., si se noteaza cu +;

- raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urma SD-ului, si se noteaza cu - ;

- non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor, dar se noteaza cu 0.





Consecinta raspunsului:

- negativa = NU! Acest NU trebuie sa fie informational si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.

- pozitiva = recompensa. Se ofera numai in cazul unui raspuns corect.

Recompensa:

- Se ofera imediat dupa raspunsul corect;

- Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-si mentine valoarea de recompensa.

Pentru a intelege mai bine va oferim doua filme:

Bibliografie:
I Lovaas: Manual ABA 
Ghislain Magerotte, Eric Willaye: "Interventia Comportamentala Aplicata" , Editura ASCR 2012 

joi, 22 mai 2014

Ce ne spun cercetatorii despre ABA si autism?


O serie de studii realizate au demonstrat tehnicile de ABA pot produce îmbunătățiri în comunicare, relații sociale, joc, autoservire, școală și ocuparea forței de muncă. Aceste studii au implicat grupuri diferite de vârstă, de la preșcolari până la adulți. Rezultate pentru toate grupele de varsta au  aratat ca prin ABA crește participare  la activități de familie și sociale.
O serie de studii  au examinat beneficiile potentiale rezultate prin combinarea mai multor tehnici de ABA în programe „cuprinzatoare”  individualizate și intensive de intervenție timpurie pentru copiii cu autism. "Cuprinzătoare" se referă la intervenții care să abordeze o gamă completă de deprinderi de viață, de comunicare și sociabilitate, de autoservire si de pregătire pentru școală. "Intervenția timpurie" se referă la programe concepute pentru a începe înainte de vârsta de 4 ani. "Intensivă" se referă la programe care totalizează 25 la 40 de ore pe săptămână, timp de 1 la 3 ani.

Aceste programe permit copiilor să înve
țe și să practice abilitățile invatate în situații atât structurate, cat  și nestructurate."Intensitatea" a acestor programe poate fi deosebit de importanta pentru a reproduce mii de interacțiuni pe care copii mici tipici le  experimenteaza în fiecare zi, în timp ce interacționează cu părinții și colegii lor.

Astfel de studii au demonstrat mulți copii cu autism au imbunatatiri semnificative în procesul de învățare, raționament, comunicare si adaptabilitate atunci când participă la programele  ABA de înaltă calitate.
Unii prescolari care participă la ABA intensiv devreme, in timp de doi sau mai mulți ani pot să dobândească suficiente abilități pentru a participa în sălile de clasă regulat, cu sprijin redus sau fara ajutor  suplimentar. Alti copii învață multe abilități importante, dar încă au nevoie de sprijin educațional suplimentar pentru a reuși într-o sală de clasă.

În studii, un procent mic de copii arata destul de pu
ține îmbunătățiri. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a determina de ce unii copii cu autism raspund mai favorabil pentru ABA, in conditiile in care se incepe  devreme si intens, decat altii. În prezent, rămâne dificil de prevăzut în ce măsură va beneficia un anumit copil de dezvoltarea propriului potential la maxim prin ABA.
În unele studii , cercetatorii au comparat ABA intensiva cu programele  educaționale speciale pentru copiii cu autism ABA  moderata ca intensitate și / sau alte intervenție timpurie.
  În general , au descoperit ca copiii care primesc tratament intensiv ABA  au un randament îmbunătătit  în mai multe domenii de competența  decât  un  copil  care participă la alte intervenții . În plus , părinții copiilor care fac  ABA intensiv  relateaza ca exista  reduceri mai mari ale stresului de zi cu zi, fata de părinții ai căror copii primesc  alte tratamente .

ABA
și adulții cu autism

O serie de studii recente confirmă faptul că tehnicile de ABA sunt eficiente pentru construirea de aptitudini importante de via
ță la adolescenti si adulti cu autism . Multe programe de sprijin pentru adulti  implica și  combina tehnici de ABA pentru a ajuta persoane, facand  tranziția cu succes  spre o viață independentă și ocuparea forței de muncă . Cu toate acestea , beneficiile programelor  ABA intensive rămân  mult mai puțin studiate  la adolescenti si adulti decât au fost la copii mici . Acesta este un domeniu de cercetare de interes special pentru practicienii si teoreticienii ABA.


Facebook: Terapie ABA 

miercuri, 14 mai 2014

Ce este ABA?



         ABA este prescurtarea termenilor Applied Behavior Analysis, in traducere Analiza Comportamentala Aplicata (ACA), este o terapie psihologica ce are ca scop modificarea sau intarirea unui comportament.

        Primele lucrari de psihologie comportamentala sunt semnate de Ivan Pavlov (1849-1936) si vorbeste despre comportamentele reflexe si conditionate, Edward  L Thorndike (1874-1949) descopera legea efectului si este precursorul notiunii de intarire, Jhon B. Watson autor al termenului de „behaviorism” (comportamentalism) sustinator al focalizarii pe comportamentul observabil si rolul mediului inconjurator.

 Interventia de tip A.B.A. deriva din cercetarile lui B.F. Skinner (1904-1990) care a pus accentul pe rolul consecintelor comportamentului si intaririi. 

        Metoda de interventie ABA devine cunoscuta marelui public multumita lui Ole Ivar Lovaas (8 mai 1927- 2 august 2010) prin Manualul ABA publicat in 1987 in care se vorbeste despre interventia precoce si intensiva in cazurile de autism. Acest manual are un succes deosebit si este apreciat pozitiv atat de specialisti cat si de familiile copiilor cu dizabilitati. Datorita presiunilor facute apar tot mai multe centre, scoli si servicii de interventie precoce aplicand metodologia ABA.

       Astazi domeniile de aplicare sunt extrem de variate. Ele privesc nu numai tulburarile mentale, ci si persoanele fara probleme deosebite, sectorul terapiilor, scoala si mediile educative, sociale si medico-sociale, practicantii fiind profesionistii, parintii si fratii.

        Pentru a desemna acest demers sunt folosite mai multe denumiri care pun accentul pe un aspect sau altul. Terapeutii prefera sa vorbeasca despre „terapii cognitiv-comportamenale” sau mai simplu „terapii comportamentale” , cei care lucreaza in domeniul educatie folosesc termenul de „educatie comportamentala”, iar altii folosesc termenul de „modificare a comportamentului”
         Metoda ABA folosete termeni precum: „comportament”- ce desemneaza toate actiuniile si indemanarile si este in mare masura determinat de o circumstanta (antecedent). „Modificare coportamentala”- vizeaza procesul prin care se schimba o abilitate sau indemanare. „Recompensele” pozitive ce ajuta la repetarea si inmultirea comportamentelor pozitive si recompensele negative ce ajuta la diminuarea sau inlaturarea unor comportamente negative.

       Alti termeni folositi:
„Antecedent”- circumstanta in care a aparut comportamentul respectiv (unde, cand, cum, cu cine a aparut un comportament
„Comportament” - actiunea ca urmare a atecedentului
„Consecinta” – rezultatele comportamentului si beneficiile negative sau pozitive

      Toate aceste (si nu numai, acestia sunt principalii termeni) se aplica pe diverse lectii (sitting-uri) care il ajuta pe copil sa-si insuseasca abilitatiile fizice, verbale si cognitive.
Interventia terapeutica la copiii cu autism este de lunga durata, necesita un anumit numar de ore pe saptamana  intre 10 si 40 de ore, dar rezultate bune se obtin si la 20 de ore/saptamana. In lucrul cu copii cu autism trebuie sa fim atenti la fiecare progres (chiar si regres in anumite arii) pentru a da incredere in fortele proprii si pentru a continua procesul de integrare, proces ce uneori dureaza toata viata...

          Prejudecati despre terapia ABA: 

-                        ABA este o terapie rigida- ABA nu este o terapie rigida , necesita foarte multa imaginatie din partea coordonatorului si echipei. Tine foarte mult cont de abilitatile si nevoile copilului. Are niste puncte de reper destul de fixe, dar care nu fac terapia rigida, ci ne ajuta pe noi sa ne ghidam in demersul terapeutic.

-                       ABA vindeca autismul- nimic mai fals, ABA nu vindeca autismul, ci ajuta persoana cu autism sa isi dezvolte abilitatile si comportametele sociale, reusind sa traisca independent. Anumite caracteristici (mai multe sau mai putine) ale autismului vor ramane toata viata.

-                   ABA este pentru copiii cu autism- nu, ABA nu este numai pentru copiii cu autism, ea se foloseste cu succes in toate tulburarile si bolile psihice atat la copii, cat si la adulti.

marți, 13 mai 2014

Primele simptome ale autismului:


            
1.  Are miscari nefiresti, repetitive cu membre, jucarii sau obiecte;
2.  Nu raspunde cand e chemat
3.   Nu reactioneaza cand cineva vorbeste langa  el;
4.   Nu se joaca cu jucariile ca ceilalti copii;
5.   Nu interactioneaza cu ceilalti copii, nu-l intereseaza;
6.  Nu comunica, nu vorbeste clar sau deloc, in unele cazuri scoate putine sunete;
7.  Imita adultii greu sau deloc;
8.  Nu arata pe nimeni la cerere, om sau animal sau obiect;
9. Nu urmeaza indicatiile date de adult;
10.  Nu urmareste vizual obiectele
11.    Jucariile sau obiectele sunt aliniate sau sortate pe culori sau forme;
12.   Nu arata cu degetul ce vrea, nu indica in nici un fel dorintele;
13.    Nu-si asteapta randul cand e in parc, nu respecta nicio regula;
14.    Este agresiv sau autoagresiv.
15.     Mananca doar anumite lucruri (o gama de mancare formata doar din cateva alimente).
16.      Evita contactul vizual sau atingerile
17.      Repeta anumite cuvinte sau sunete (ecolalie)

www.terapii-autism.ro 
Facebook: Terapie ABA