Conform unui studiu din Suedia, mamele care fac o infectie in timpul sarcinii
au un risc crescut cu 37% sa nasca un copil cu autism. Acesta este cel mai
amplu studiu de gen care face o conexiune intre infectiile din aceasta perioada
si aparitia autismului si a fost publicat in revista ‘Brain, Behavior, and
Immunity’.
De asemenea, se specifica faptul ca autismul ce risca sa
apara, este insotit de retard mental si este un autism sever.
Cercetatorul principal al studiului Brian Lee, asistent universitar la catedra de
etiologie si biostatistica la Drexel University din Philadelphia, declara urmatoarele: ‘Cred ca este o dovada
etiologica importanta, asupra originilor autismului’.
Lee specifica ca nu exista dovada unui risc de 100%:
Infectiile materne cresc cu 1/3 riscul. Totusi, acest studiu aduce dovada ca o expunere la infectie in zona
uterina aduce dupa sine riscul de
aparitie al autismului.
De exemplu, un studiu mai vechi din Danemarca din 2010 pe un lot de
10.000 de persoane cu autism, a reliefat ca 1/3 dintre ei au avut mama
spitalizata in primul trimestru al sarcinii cu infectii virale. De asemnea, 42%
au avut infectii bacteriene in cel de-al doilea trimestru.
‘Numarul datelor colectate creste’, declara Hjordis
Atladottir cercetator sef al studiului si medic epidemiologist la Regional
Hospital din Randers, Danemarca. Spre deosebire de studiile anterioare, cel de
fata atesta ca asocierile persista in toate cele 3 trimestre ale sarcinii.
Acest lucru ar putea fi dovedit si datorita loturilor mult mai mici din trecut.
Investigatiile
asupra infectiilor:
Lee si colegii lui au folosit ca material principal Swedish National Patient Register, un depozit al arhivelor spitalelor, pentru a studia mai mult de
2.3 milioane persoane nascute intre 1984-2007, dintre care 24.414 persoane
sufera de autism. Ei au descoperit ca 903 persoane cu autism si 61.642 persoane
tipice au fost nascuti de mame care au fost spitalizate cu aceste tipuri de
infectii. Astfel s-a facut estimarea de 37% in cazul persoanelor cu autism.
Indifferent daca infectia a
fost bacteriana, virala sau cauzata de alti agenti patogeni, conexiunea arata
mai sus, se mentine. Judy Van de Water, professor de medicina interna la MIND
Institute de la Universitatea din California din Davis, declara: “Pentru mine, nu agentul este cauza,
ci reactia organismului la agent”.
Ipoteza se incadreaza si in
alte studii recente. De exemplu, puii de soareci injectati cu agenti
auto-imuni, dezvolta simptome de autism, iar studii de epidemiologie au
descoperit o legatura intre valorile
scazute ale moleculelor imunitare la female gravid si diagnosticul de
autism al copilului lor. Puse cap la cap, aceste studii sugereaza ca raspunsul
mamei imunitar la inflamatii altereaza dezvoltarea creierului la copil.
Lee isi propune sa studieze fenomenul si la persoanele cu
dizabilitati intelectuale care nu au autism.” Cred ca raspunde unor intrebari
mult mai ample privind cercetarile asupra autismului. Inca nu stim cate
subdiviziuni ale autismului sunt si care este etiologia a aparitie a fiecareia
in parte.’
O limita a studiului este ca ia in calcul numai femeile
gravid internate pentru o infectie.
Aceste infectii sunt foarte severe si concluzia nu poate fi generalizata asupra intregii populatii’ declara Alan Brown, professor de epidemiologie si psihiatrie.
Aceste infectii sunt foarte severe si concluzia nu poate fi generalizata asupra intregii populatii’ declara Alan Brown, professor de epidemiologie si psihiatrie.
Pasul urmator este sa analizam analizele de sange si alte
dovezi biologice pentru a intelege de ce unii bebelusi reactioneaza altfel decat
altii. In prezent se masoara markerii de inflamare din sange colectati de la
nou nascuti.
Contact:
Facebook: Terapie ABA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu