Acesta este un
rezumat al studiului de cercetare a efectelor timpurii ale Metodei Tomatis la
copiii diagnosticaţi cu ADD. S-a emis ipoteza conform căreia, până la finalul
fazei 1 a intervenţiei prin Metoda Tomatis vor exista îmbunătăţiri în viteza de
procesare, conştientizarea fonologică, eficienţa lecturii, atenţie, comportament
şi fiziologia creierului. Studiul documentează efectele fazei 1 a Metodei
auditive Tomatis de stimulare prin sunete asupra copiilor cu ADD din grupa de
vârstă 7-13 ani. Din cei 25 de participanţi, recrutaţi din şcoli aflate în zona
Greater Seattle, 15 (8 băieţi şi 7
fete) au beneficiat de tratamentul Tomatis individual, în timp ce 10 (9 băieţi
şi 1 fată) au făcut parte din grupul de control (grupul non-Tomatis[ii])
şi au fost stabilizaţi prin administrarea medicaţiei pentru ADD cu trei luni
înainte de studiu şi pe parcursul acestuia. Prin urmare, studiul a comparat
utilizarea metodei Tomatis cu lipsa intervenţiei prin metoda Tomatis la copiii
cu ADD. Deşi copiilor din grupul non-Tomatis li s-a administrat medicaţia
specifică ADD, acest studiu nu a comparat tratamentul cu medicamente pentru ADD
cu intervenţia prin metoda Tomatis. Grupul pe care s-a experimentat stimularea
auditivă Tomatis a beneficiat de 15 sesiuni consecutive de stimulare auditivă
Tomatis, a câte două ore fiecare; participanţii nu au efectuat exerciţii
vestibulare sau vizual-motorii suplimentare, precum balansarea sau legănatul pe o placă pentru
echilibru, în timpul sesiunilor auditive sau al altor terapii pe parcursul
întregului studiu. Unităţile de măsură utilizate pentru a exprima schimbările
au fost standardizate pentru această categorie de vârstă. Rezultatele au arătat
îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte
grupul care a beneficiat de programul Tomatis, comparativ cu grupul
non-Tomatis: copiii din grupul experimental au înregistrat îmbunătăţiri
semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte viteza de
procesare, conştientizarea fonologică, eficienţa decodării fonemice la citire,
comportamentul şi atenţia auditivă.
Informaţii
detaliate privind Metoda Tomatis, instrumentele de testare şi rezultatele
studiului sunt incluse mai jos.
Metoda Auditivă Tomatis
Cercetări recente au arătat că
stimularea prin sunete şi muzică are efecte pozitive asupra funcţiilor
cognitive, precum atenţia, memoria, învăţarea şi dezvoltarea limbajului (Kraus &
Banai, 2007; Patel, 2006; Wong et al., 2007). Dr. Alfred Tomatis (1972, 1974,
1980, 1989) a dezvoltat Metoda Auditivă Tomatis – prima tehnică de stimulare
prin sunete din lume şi cea mai răspândită, utilizată în peste 250 de centre
din întreaga lume. Melodii de Mozart, cântece gregoriene, valsuri de Strauss,
vocea mamei sau alte voci, cântece pentru copii şi propria voce sunt folosite
drept surse de sunete pentru stimularea auditivă. Metoda Tomatis are trei faze.
Prima fază cuprinde 30 de ore de stimulare auditivă Tomatis (3 săptămâni), pe
parcursul a 15 zile (de luni până vineri), în şedinţe de câte 2 ore. A doua şi
a treia fază cuprind opt zile fiecare (sesiuni de două ore).
Instrumente de testare
A fost utilizată o baterie de
teste neuro-psihologice şi de subteste pentru a evalua schimbările înregistrate
în performanţele copiilor înainte şi după prima fază a Metodei Tomatis. Aceeaşi
baterie de teste a fost folosită în timpul celor două sesiuni de colectare de
date pentru grupul non-Tomatis. Tabelul 1 (de mai jos) cuprinde toate
instrumentele folosite în cele două sesiuni de colectare a datelor şi de
testare pentru fiecare participant.
|
Tabelul 1 Instrumente folosite
în cursul sesiunilor de pretestare şi posttestare
|
|
|
Denumirea instrumentului
|
Teste/subteste folosite/Elemente specifice
|
|
Codare (coding)
Test complet de procesare
fonologică (CTOPP[iii])
Test privind eficienţa citirii
cuvintelor (TOWRE[iv])
Sistemul de evaluare a
comportamentului copiilor (scala de evaluare pentru părinţi) [BASC[v]-II
(PRS)]
IVA Plus[vi]
|
Scala WISC[viii]-IV
(creion şi hârtie)
Eliziune, cuvinte amestecate
(folosire CD)
Test complet (formular A sau B)
Test complet (formular părinţi)
Test complet (computerizat)
În stare de relaxare, cu ochii
deschişi (înregistrare computerizată)
|
Rezultate: unităţi de măsură cognitive, comportamentale şi legate de
atenţie
Viteza de procesare
Creşterea vitezei de procesare în
intervalul dintre faza de pretestare şi cea de posttestare, la grupul Tomatis,
a constat într-o îmbunătăţire medie de 66,6% a deviaţiei standard (punctaj
standard 2,3 - puncte SS[ix])
după numai trei săptămâni de tratament prin Metoda Tomatis. Îmbunătăţirea
înregistrată de grupul non-Tomatis a fost neglijabilă, şi anume 0,1 puncte SS.
Aceste constatări au confirmat ipoteza conform căreia prima fază a Metodei Tomatis îmbunătăţeşte semnificativ viteza de procesare vizual-perceptivă şi grafo-motorie,
care necesită o atenţie şi adaptare permanentă. Aceste constatări au fost
susţinute din punct de vedere statistic la un interval de încredere de 99% (p
= 0,01).
Procesarea fonologică
Membrii grupului Tomatis şi-au
îmbunătăţit performanţele în ceea ce priveşte conştientizarea fonologică, cu o
medie de 8 puncte SS, după finalizarea primei faze a tratamentului prin Metoda
Tomatis. Această îmbunătăţire a performanţei reprezintă o creştere de 53% a
deviaţiei standard. În schimb, grupul non-Tomatis a înregistrat o îmbunătăţire
foarte slabă, de numai 1 punct SS în medie, sau 6,6% din deviaţia standard.
Aceste constatări au fost susţinute din punct de vedere statistic la un
interval de încredere de 98% (p = 0,02).
Eficienţa lecturii
Copiii care au beneficiat de o
intervenţie prin stimularea auditivă Tomatis şi-au îmbunătăţit viteza de
decodare, menţinându-şi totodată sau îmbunătăţindu-şi precizia decodării. Constatările în urma subtestului
privind eficienţa decodării fonemice au fost susţinute din punct de vedere statistic
la un interval de încredere de 96% (p = 0,04). Constatările preliminare ale
studiului privind subtestul referitor la eficienţa cuvintelor şoptite au arătat
o uşoară îmbunătăţire în cadrul grupului Tomatis, comparativ cu grupul
non-Tomatis (p = 0,13). Prin urmare, deşi rezultatele subtestului privind
eficienţa decodării fonemice sunt semnificative şi pot sugera existenţa unei
îmbunătăţiri a fluenţei lecturii încă din prima fază a metodei Tomatis, este
posibil să fie necesar un tratament continuu prin Metoda Tomatis pentru a
observa îmbunătăţiri similare în privinţa eficienţei cuvintelor şoptite.
Observaţii privind comportamentul
Grupul Tomatis a înregistrat îmbunătăţiri
semnificative în privinţa atenţiei, conform constatărilor părinţilor
(îmbunătăţire de 6 puncte). În vreme ce punctajul
t mediu pe scala de evaluare a
problemelor de atenţie, folosită în cadrul pretestării, s-a încadrat în
categoria „cu risc clinic” (t = 66), punctajul
obţinut la posttestare (media t = 60) a fost foarte aproape de categoria „mediu”, care necesită un punctaj t de 59. În mod similar,
comportamentul problematic global măsurat conform BSI[x]
(indice simptome comportamentale) s-a îmbunătăţit semnificativ, evoluând
considerabil de la categoria „cu risc clinic” (t = 61) la categoria „mediu”, cu
un punctaj t mediu de 55. Punctajele
obţinute iniţial pe ambele scale privind comportamentul, pentru grupul
non-Tomatis, s-au îmbunătăţit cu numai 1 punct t: probleme de atenţie (t =
66) şi BSI (t = 68). Punctajele medii pentru grupul non-Tomatis au rămas în
categoria „cu risc clinic”. Constatările prezise în cadrul tezei în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea comportamentului sunt în concordanţă cu cercetările
anterioare care confirmă efectul Metodei Tomatis în acest domeniu de dezvoltare
(Gilmor, 1999). Aceste constatări au fost susţinute din punct de vedere
statistic pentru ambele subscale, la un interval de încredere de 98% (p =
0,02).
Atenţia
S-au înregistrat din punct de
vedere statistic îmbunătăţiri semnificative ale Coeficientului Atenţiei
Auditive (AAQ[xi])
pentru grupul Tomatis, comparativ cu grupul non-Tomatis (p = 0,2). Deşi a existat o uşoară creştere a performanţei pentru
grupul Tomatis, comparativ cu grupul non-Tomatism, în timp, diferenţa dintre
Coeficientul Atenţiei Vizuale (VAQ[xii])
pentru cele două grupuri nu a fost semnificativă (p = 0,03). Atunci când
li s-a solicitat să angajeze atât atenţia auditivă, cât şi cea vizuală,
diferenţa de performanţă dintre grupul Tomatis şi cel non-Tomatis în ceea ce
priveşte Coeficientul Atenţiei la Scară Completă (FSAQ[xiii])
(alcătuit din AAQ şi VAQ) a fost marginal semnificativă, la un interval de
încredere de 92% (p = 0,08).
Unităţi de măsură neuro-fiziologice
(QEEG)
S-au observat din punct de vedere
statistic schimbări în hărţile spectrale QEEG numai la grupul Tomatis, prin
compararea înregistrărilor efectuate înainte şi după aplicarea tratamentului.
Raportul theta/beta din zona de
înregistrare de pe linia mediană (central şi parietal) a fost mai mare după
prima fază a tratamentului Tomatis. Acest rezultat preliminar paradoxal a fost
contrar aşteptărilor. Cu toate acestea, analiza individuală efectuată înainte
şi după QEEG-uri a arătat că schimbările observate se încadrau în continuare în
valorile normale, ceea ce ar putea explica creşterile înregistrate în domeniul
cognitiv, comportamental şi legat de atenţie. O evaluare suplimentară şi o
descriere detaliată a fiecărei hărţi QEEG individuale au condus la o mai bună caracterizare
a fiecărui copil în ceea ce priveşte profilul lor ADD neuro-fiziologic.
Cercetările arată că există mai multe profiluri ADD neuro-fiziologice la copii
şi că majoritatea se încadrează în patru subgrupe (Clarke et. al., 2001a;
Clarke et al., 2001b; Kropotov, 2009). În grupul Tomatis, opt participanţi au
manifestat o hiperexcitare şi au fost încadraţi în a treia subgrupă, patru
participanţi au manifestat o întârziere în maturare şi au fost încadraţi în a
doua subgrupă şi doi participanţi au manifestat o hipoexcitare şi au fost
încadraţi în prima subgrupă. Un participant din grupul Tomatis nu a înregistrat
dovezi electro-fiziologice care să permită caracterizarea ca ADD (descriptorii
EEG evaluaţi au determinat încadrarea copilului în categoria „normal”). Aceste
constatări evidenţiază importanţa relativă a QEEG în calitate de instrument de
diagnosticare sau cercetare, atunci când se încearcă utilizarea sa ca
instrument de sine stătător, având în vedere gradul mare de variaţie
individuală a descriptorilor electro-fiziologici pentru un individ comun.
Observaţii statistice
Majoritatea rezultatelor
menţionate anterior au rămas importante din punct de vedere statistic atunci
când au fost adaptate la controlul interacţiunii în funcţie de sex, vârstă,
sex-vârstă. A fost folosită o regresie liniară, având în vedere că cele două
grupuri nu au fost combinate în funcţie de vârstă şi sex sau selectate şi
desemnate aleatoriu. Rezultatele privind viteza de procesare (p
= 0,04), procesarea fonologică (p = 0,02), problemele comportamentale privind atenţia (p =
0,045) şi simptomele comportamentale (p = 0,02) au rămas importante din
punct de vedere statistic, la un interval de încredere de 95% sau mai mare, în
vreme ce schimbările în ceea ce priveşte atenţia auditivă au avut doar o
importanţă marginală (p = 0,009), la un interval de încredere de 91%. Aceste
constatări au fost împărţite în trei mari domenii: viteza de procesare,
conştientizarea fonologică şi atenţia. Prin urmare, rezultatele nu au fost
adaptate statistic pentru comparaţii multiple.
Rezultatele
prezentate completează seria de probe care confirmă efectele Metodei Tomatis.
Aceste schimbări timpurii deosebit de importante sugerează că Metoda Tomatis
poate reprezenta o intervenţie scurtă şi eficientă. Totuşi, este necesară o
cercetare suplimentară a fiziologiei creierului pentru a caracteriza
schimbările neuro-fiziologice aparent paradoxale. Îmbunătăţirile semnificative
observate în cogniţie, atenţie, şi comportament, care pot fi constatate în
rezultatele studiului, arată clar faptul că, încă din prima fază, Metoda
Tomatis are efecte pozitive la copiii cu ADD şi poate fi considerată un
instrument dovedit ştiinţific, împreună cu alte tratamente stabilite pe bază de
dovezi şi aplicate copiilor cu ADD.
[i]
membru LMHCA
[ii]
grupul căruia nu i s-a aplicat metoda Tomatis
[iii]
Comprehensive Test of
Phonological Processing
[iv]
Test of Word Reading Efficiency
[v]
Behavior Assessment System for Children (Parent Rating Scales)
[vi] Integrated Visual and Auditory Continuous Performance Test - provides a
wealth of data to help clinicians diagnose and differentiate between the four
sub-types of ADHD/ADD.
[vii]
Quantitative Electroencephalography
[viii]
Scala de Inteligenţă Wechsler pentru Copii
[ix]
SS - sum of squares (sum of 'squared deviation' scores) - suma pătratelor
deviaţiilor
[x]
Behavioral Symptoms Index
[xi]
Auditory Attention Quotient
[xii]
Visual Attention Quotient
[xiii]
Full Scale Attention Quotient
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu