Interviu cu geneticianul Joseph Cubells
Au trecut 15 ani de când
cercetătorii au publicat un studiu epidemiologic cu rezultate atât de
uimitoare, încât au provocat schimbări la nivel mondial în fortificarea
nutrițională. Studierea a aproape 250.000 de femei în China a descoperit că
suplimentarea prenatală cu acid folic, o vitamină B esențială, scade în mod
considerabil riscul apariției tulburării de dezvoltare neurologică numită spina
bifida [1].
Acum, cercetătorii reiau acel studiu, pentru a determina dacă administrarea
de acid folic în timpul sarcinii reduce riscul de a avea un copil cu autism. Studii
realizate pe parcursul ultimilor trei ani în California și Norvegia au indicat
un asemenea lucru [2;
3], însă niciunul nu a întrunit
rezultatele uimitoare observate la populația chineză.
Acest lucru s-ar putea să aibă de-a face în mare măsură cu alcătuirea
studiului, spune Joseph Cubells, profesor asociat de genetică umană la
Universitatea Emory din Atlanta, Georgia. Suplimentarea vitaminică și
îngrijirea prenatală sunt norma în țările occidentale, acest lucru făcând
dificilă studierea efectelor deficienței de acid folic. Prin contrast, multe
femei care au participat la studiul din China prezentau risc de deficiență de
acid folic înainte de a lua suplimentul.
Cubells lucrează cu o echipă de cercetători
americani și chinezi pentru a da de urma participanților la acel studiu. Ei
intenționează ca mai apoi să caute cazurile de autism în rândurile copiilor
acestora.
SFARI.org a discutat cu J. Cubells despre
provocarea de a trece dincolo de granițele culturale și despre privilegiul de a
reconsidera un asemenea studiu deschizător de drumuri.
SFARI.org: De ce ar trebui
cercetate efectele deficienței de acid folic?
J. Cubells: Acidul folic joacă
un rol important în dezvoltarea neurală timpurie. Există dovezi epidemiologice
solide ce arată că suplimentarea acidului folic – neînsoțită de altă
suplimentare vitaminică – scade în mod substanțial rata defectelor de tub neural
deschis, numite în mod comun „spina bifida”. În cazurile cele mai relevante din
punct de vedere clinic, aceasta este o dezvoltare anormală a creierului și a
șirei spinării, ce conduce la probleme neurologice asociate.
Unul dintre cele mai importante studii
ce au stabilit efectul salutar al suplimentării acidului folic este: U.S.-China
Community-Based Intervention Project, care a fost inițiat la mijlocul anilor
1990 de către Robert J. Berry și Zhu Li. Aceștia au observat o scădere cu 80% a
ratei defectelor de tub neural deschis la femeile dintr-o provincie din nordul
Chinei care au luat acid folic în timpul sarcinii [1]. A fost unul dintre acele
rezultate uimitoare care nu au neapărată nevoie de statistică. Pur și simplu te uiți la grafic,
și-ți spui: „Vai de mine, ce diferență!”. Acest studiu este cel care a
determinat FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite)
să dispună suplimentarea cu folați a făinii și pâinii în SUA.
Noi contactăm circa 20.000 de persoane din
acea populație chineză inițială pentru a le întreba: A avut această
bine-documentată suplimentare cu acid folic un impact asupra ratei autismului?
SFARI.org:
Care sunt legăturile cunoscute dintre acidul folic și riscul de autism?
J. Cubells: Un studiu din 2012, realizat
în California [2], și un studiu din 2013, realizat în Norvegia [3], au sugerat
ambele că suplimentarea acidului folic la femeile însărcinate este asociată cu
o rată mai scăzută de autism la copiii lor.
Acestea sunt studii interesante, însă
amândouă se bazează pe femei care își amintesc ce au luat în materie de
suplimente de acid folic la momentul concepției. În studiul californian,
cercetătorii au intervievat femei care cunoșteau consecințele asupra copiilor
lor. Acest lucru introduce tot felul de distorsiuni și dificultăți în
interpretarea datelor. Iar acele femei trăiesc în societăți occidentale, unde
există multe alimente conținând suplimente, multivitamine, precum și îngrijire
prenatală.
Din punct de vedere științific,
studiul chinez va furniza date mult mai acurate.
SFARI.org:
Ce conferă acuratețe datelor?
J. Cubells: Mai întâi, cele
două populații observate de cercetători. În provincia nordică, numită Hebei , populația era
cunoscută ca prezentând deficiență de folați – în special în timpul lunilor de iarnă,
când legumele verzi și carnea proaspătă erau în cantități mici. În provinciile sudice Zhejiang și
Jiangsu, unde climatul este mai blând, aceasta reprezenta o problemă mai mică.
La momentul acela, de asemenea, pur și simplu nu existau alimente cu suplimente,
în China. Din punct de vedere științific, acest lucru a creat o oportunitate
imensă.
Cercetătorii au recrutat peste 246.000 de
femei posibil de a rămâne însărcinate în curând, consultând listele unui
program de examinare medicală premaritală obligatorie care se desfășura la acel
moment. Au lucrat cu personalul de îngrijire sanitară de la sate, învățându-l
să folosească un aparat foto și arătându-i imagini cu defectele de tub neural
deschis. Apoi le-au cerut acestor oameni să facă fotografii cu copiii ce
prezentau semne ale unor asemenea defecte.
Femeile au fost încurajate să ia suplimente
de acid folic înaintea concepției. Personalul de îngrijire sanitară a
înregistrat aportul lunar de suplimente pentru fiecare femeie. Această abordare
le-a oferit cercetătorilor date prospective acurate cu privire la folosirea
suplimentului de acid folic începând dinaintea concepției.
SFARI.org: Cum au putut
cercetătorii urmări în mod etic un grup de femei care nu au luat acele
suplimente?
J. Cubells: Inițial,
cercetătorii au dorit să facă un test dublu-orb, placebo-controlat. [Aceasta
însemnând că unele femei urmau să primească acid folic, iar unele urmau să
primească un placebo, și niciuna dintre femei și nici cercetătorii nu ar fi
urmat să știe care cum.] Însă apăruseră deja niște date din Europa care sugerau
că acidul folic ar putea fi benefic, așa încât au considerat că nu ar fi etic
să le dea placebo femeilor ce ar prefera să ia acid folic. În schimb, s-au
bazat pe comportamentul populației. Au condus o mare campanie de sănătate
publică în care au încurajat femeile să folosească suplimente de acid folic. În circa 30% din cazuri, femeile
– dintr-un motiv oarecare – au ales să nu ia suplimentele. Rezultă astfel un
model foarte închegat, căci femeile respective au născut toate copii cam în
aceeași perioadă.
Aceeași comparație dorim să o facem pentru
riscul de autism, deoarece avem înregistrări prospective cu privire la care
copii s-au născut cu suplimente de acid folic și care nu.
SFARI.org:
Cum diagnosticați autismul în acest grup de copii?
J. Cubbels: Aceasta este una dintre marile
provocări. Pe vremea aceea, doar căpătarea unei hrane suficiente și vaccinurile
de bază împotriva bolilor infecțioase erau încă principalele probleme de
sănătate publică. Exista o mai mică preocupare cu privire la faptul dacă un
copil are autism sau nu. Însă autismul este o tulburare pe viață: considerăm că
putem încă cerceta un grup amplu în vederea unor dovezi privind autismul, iar
apoi evalua direct cazurile pozitive, pentru un diagnostic.
Sperăm să cercetăm 20.000 de femei cu
ajutorul unui chestionar de sănătate detaliat conținând circa 100 de întrebări
despre sănătatea copiilor lor. Am lucrat împreună cu colegii noștri chinezi
pentru a redacta și traduce întrebări despre care credem că vor selecta copiii
ce prezintă probleme de dezvoltare neurală. În cazul în care copiii reies drept
pozitivi, îi vom întâlni față în față și vom folosi Autism Diagnostic
Observation Schedule (ADOS) – Inventarul de Observație pentru Diagnosticul de
Autism [cel mai larg folosit standard de diagnostic].
Pentru primul an al proiectului, ne-am
concentrat pe pregătirea colegilor noștri chinezi pentru a realiza cercetarea
și ADOS. Suntem încrezători că în următoarele câteva luni vom fi terminat cu
procesul de pregătire și vom avea intervievatori de nădejde, și de-abia atunci
începe „distracția”. De-abia așteptăm să trecem la treabă.
SFARI.org: Vă confruntați cu
bariere culturale ce fac ADOS mai puțin relevant pentru o populație chineză?
J. Cubbels: Da. Aceasta este o întrebare foarte
bună. De exemplu, în multe culturi asiatice este insultător ca un copil să
privească un adult în ochi, în special un medic. Unul dintre cercetătorii din
acest proiect este vorbitor nativ de chineză și are multă experiență în studii
despre autism realizate în Taiwan și China, așa încât inventarul ADOS pe care
îl folosim are câteva modificări pentru a fi mai relevant din punct de vedere
cultural pentru populația chineză.
Una dintre chestiunile de care ne-am izbit,
de exemplu, este acea parte din ADOS ce implică închipuirea unei petreceri
pentru ziua de naștere, lucru care nu se petrece în familiile din China. Există
diverse propuneri și a trebuit să schimbăm unele dintre acele jucării pentru a
le face relevante pentru o persoană de naționalitate chineză. Intervievatorii
noștri sunt, de asemenea, toți, profesioniști cu sediul la Beijing și, chiar și
în prezent, contrastul dintre oraș și acele zone rurale din China este enorm.
Unele critici au exprimat următoarea
preocupare: „Chiar veți fi în stare să realizați un ADOS valid?”. Este o
întrebare empirică. Nu vom afla decât odată puși pe treabă. Ceva este remarcabil pentru mine, totuși, și
anume faptul că, atunci când un tânăr prezintă autism sever, este un lucru cu
adevărat izbitor la ochi. Este uimitor cum răzbate sindromul, în pofida tuturor
acestor bariere culturale și lingvistice.
sursa: www.sfari.org
contact: www.terapii-autism.ro , Facebook: Terapie ABA
[1] Berry R.J. et al., N. Engl. J.
Med. 341, 1485-1490 (1999).
[2] Schmidt R.J. et al., Am. J. Clin. Nutr. 96, 80-89 (2012).
[3] Surén P. et al., JAMA 309,
570-577 (2013).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu