Dispozitivele portabile pot acum să măsoare
orice, de la pașii făcuți până la caloriile consumate și chiar și cât de tihnit
doarme cineva. Utilitatea acestor gadgeturi omniprezente s-ar putea în curând
extinde dincolo de urmărirea unor țeluri privind starea de bine, pentru a
înregistra comportamente complexe la persoanele cu autism.
Cercetători din Boston și Atlanta au recrutat
ajutorul a 20 de familii pentru a testa diverse tehnologii de monitorizare
acasă la ele vreme de o lună, în vreme ce un grup cu baza la New York testează
tehnologii similare în grupuri-pilot mai mici.
Recorderele de voce, de exemplu, pot să
cuantifice cât și în ce mod interacționează un copil cu alți oameni. Datele
fiziologice, cum ar fi pulsul inimii și cantitatea de transpirație, ar putea
prezice momentul când un copil este pe cale să se angajeze într-un comportament
agresiv sau dăunător pentru sine însuși.
Datele de la acești biosenzori automați ar
putea fi mult mai mult standardizate decât actualele măsurători ale
comportamentului, care se bazează pe îngrijitori pentru a clasifica incidentele
și a le ține minte în vederea înregistrării. Însă transformarea unei
înregistrări comportamentale automate permanente într-o realitate va necesita
un volum substanțial de muncă, sugerează o analiză publicată în 2014 în „IEEE
Engineering in Medicine and Biology Society Conference Proceedings”.
În primul rând, dispozitivele portabile
trebuie să fie confortabile și ușor de utilizat. Trebuie, de asemenea,
să fie suficient de sensibile și precise pentru a detecta comportamente subtile
în medii imprevizibile, cum sunt locuințele ori școlile.
Unii cercetători, precum Matthew Goodwin,
speră să meargă și mai departe cu un pas și să prevadă comportamentele autiste
înainte de a se produce. De cinci ani, Goodwin și colaboratorii săi testează
senzorul Q – un dispozitiv pentru încheietura mâinii ce măsoară temperatura de
la suprafața pielii și alte caracteristici fiziologice – în circa o duzină de
locuri. Echipa lui Goodwin analizează datele pentru a lega semnele de stres de
comportamentele problematice, cu scopul final de a găsi predictori ai
comportamentelor.
Goodwin, profesor asistent de științe ale
sănătății la Universitatea Nord-Estică din Boston, colaborează de asemenea cu
cercetători de la Institutul de Tehnologie Georgia pentru a monitoriza 20 de
copii cu autism la ei acasă. Cercetătorii și-au petrecut ultimul an lucrând la
optimizarea sistemelor de monitorizare video din locuințe, a interfețelor de
tabletă și computer pentru îngrijitorii care să opereze camerele video și să
înregistreze momentul comportamentelor, și a senzorilor portabili care să
urmărească mișcările, transpirația, temperatura și somnul copiilor.
Echipa lui Goodwin lucrează și cu Catherine
Lord la testarea unui sistem portabil de recunoaștere a vocii, numit LENA, care
să monitorizeze sunetele scoase de copiii cu autism și modul cum se angajează
verbal cu alții. Cercetătorii intenționează să folosească acest instrument
împreună cu senzorul Q și note asupra comportamentului primite de la părinți.
Însă LENA este „nărăvaș”, uneori luând sunetele jocurilor video drept voci ale
copiilor sau sunetele vocilor copiilor drept voci de adult.
Cercetătorii spun că speră că aceste demersuri
vor ajuta în conceperea și instituirea de tratamente pentru copiii cu autism.
Țelul lor este ca în cele din urmă să urmărească comportamentul cu aceeași
rigoare și obiectivitate folosite acum pentru a se cartografia genetica
autismului. Pentru moment, totuși, intenționează să se concentreze pe găsirea
unei tehnologii „prietenoase” pentru utilizator, pe depășirea deficiențelor
tehnice și, poate cea mai importantă, pe descoperirea măsurătorilor ce indică
cel mai bine comportamentele relevante din punct de vedere clinic.
Contact:
Psihoterapeut Marius Ghinete
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu